joi, 15 decembrie 2011
Salut,
• eşti student la o facultate tehnică?
• eşti pasionat de maşini?
• cauţi o provocare?
La noi ideile bune se premiază!
Ziua Porţilor Deschise este o competiţie adresată studenţilor de la facultăţile tehnice care îţi oferă şansa să întâlneşti tineri cu pasiuni similare şi să te faci remarcat. Înscrie-te la competiţie şi fă un pas înainte în carieră!
Ai numai de câştigat! CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMÂNIA te sprijină!
miercuri, 12 octombrie 2011
AVR Animated Tutorials
Materialul ilustrativ pentru prezentarea Microcontrollerului seriei AVR.
Pentru vizualizare accesaţi următoare adresă:
http://mcu-labs.com/ avr/inde.html
Pentru vizualizare accesaţi următoare adresă:
http://mcu-labs.com/
miercuri, 15 iunie 2011
Anunt
CERCUL STUDENŢESC
“ Aplicaţii cu Microcontrollere / Sisteme Electronice Dedicate”
Propune studenţilor să-şi petreacă practica de producţie şi practica de tehnologică, planificate pentru perioada 21.06.2011 – 23.07.2011, în cadrul cercului.
Studiul avansat al proiectării aplicaţiilor cu Microcontrolere;
- Elaborarea driverelor pentru Microcontrolere;- Utilizarea sistemelor de operare pentru Microcontrolere;
- Elaborarea plăcii de dezvoltare universale pentru Microcontrolere;
- Elaborarea platformei mobile robotizate pe baza de Microcontrolerelor;
- Alte aplicaţii cu MCU.
In decursul intregii perioade a practicii de vara, membrii cercului sunt asteptati la intrunirile organizate in baza activitatilor enuntate mai sus.
Doritorii se pot înregistra în biroul 409
Persoana de contact: Andrei Bragarenco
luni, 6 iunie 2011
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică şi Catedra Microelectronică şi Dispozitive Semiconductoare, cu suportul Asociaţiei Absolvenţilor în Microelectronica a Universităţii Tehnice din Republica Moldova, au organizat şi au găzduit concursul studenţesc internaţional cu tematica “ Ingineria Sistemelor Microelectronice”, în numele Academicianului SERGIU RADAUŢAN.
vineri, 20 mai 2011
Competiţia studentească "Ziua Porţilor Deschise" ediţia a 5-a
CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMÂNIA
Ziua Porţilor Deschise este o competiţie adresată studenţilor de la facultăţile tehnice, participarea în cadrul căreia studenţilor li se oferă şansa să întilnească tineri cu pasiuni similare, si in special electronica pentru automobile, să concureze şi să se manifeste pe baza propriilor creaţii şi idei. Acest fapt se denotă din adresările înaintate către doritori: “ eşti student la o facultate tehnică? eşti pasionat de maşini? ai o mulţime de idei?” şi din faptul ca acest concurs se desfăşoară pentru a V-a oară şi de la an la an, lupta devine mai aprigă şi mai motivatoare.
Studenţii Universităţii Tehnice din Republica Moldova, în decursul a doi ani, consecutiv, participă în cadrul competiţiei "Microcontrolere şi aplicaţii - Mihail Konteschweller", organizată de Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, desfăşurat în date de 6 mai 2011.
În anul 2011 a fost desfăşurată Ediţia a-II a concursului cu următoarele secţiuni: a) aplicaţii microcontrolere; b) proiectarea de structuri de microcontrolere.
Concursul a fost organizat pentru studenţii de la ciclurile de masterat şi licenţă fiind susţinut de către firmele CONTINENTAL, MICROCHIP şi INFINEON.
marți, 10 mai 2011
Cerc "Aplicatii MCU / Sisteme Electronice Dedicate"
Un îndemn, către tinerii ingineri pasionaţi de Aplicaţii cu Microcontrollere şi toţi cei care sunt interesaţi de acest domeniu, să se alăture către comunitatea nou formată:
Cercul „Aplicaţii cu Microcontrollere / Sisteme Electronice Dedicate”
Motivarea participării tale în proiect:
Ce reprezintă Cercul?
Cercul „Aplicaţii cu Microcontrollere / Sisteme Electronice Dedicate” reprezintă o încercare de a-ţi oferi posibilitatea de a descoperi Nucleul lumii electronice, calculatoarelor personale, maşinilor, circuitelor şi dispozitivelor electronice pe baza MCU.
Aici ai parte de o încercare să implimentezi teoria şi cunoştinţele proprii, în aplicaţii practice efectuate cu mîna ta.
Ce oferi?
Din partea participanţilor se cere de a oferi cîteva ore săptămînal, pentru întrunirile organizate. Să manifeste un interes şi o pasiune pentru aplicaţiile şi obiectivele propuse pentru discuţie. Să depăşească momentele de neîncredere în forţele şi capacităţile proprii.
Toate aceste momente, cu siguranţă, sunt o cale spre succes!
Ce obţii?
- Cunoştinţe practice în domeniul aplicaţiilor cu MCU şi implimentarea acestora în proiectarea dispozitivelor electronice propriu-zise;
- Cunoştinţe şi abilităţi de proiectare cu ajutorul instrumentelor adiacente: programul Proteus, programul AVR Studio, ş. a.;
- Momente specifice, care în prealabil, te vor pregăti pentru disciplinele ce urmează în ciclurile universitare pe viitor;
Ce cîştigi?
- Posibilitatea de a evalua pas cu pas toate etapele procesului de proiectare;
- Cunoştinţe şi lecţii practice aplicative, în incinta universităţii, care sunt foarte costisitoare şi inaccesibile în cadrul cursurilor şi proiectelor extrauniversitare;
- Totalitatea abilităţilor tehnice necesare proiectării dispozitivelor pentru lucrarea de diplomă.
- Automotive
- Robotică
- Dispozitive Medicale
- Control tehnic şi industrial
Ai o idee şi nu poţi să o implimentezi?
Vino aici şi Noi te ajutăm!
Înregistrarea la proiect, se poate face pe parcursul seminarelor organizate în cadrul cercului, în zilele de luni şi joi, săptămînal, la orele 14:30. Locul desfăşurării seminarelor sunt unul din auditoriile 414, 412 sau 403.
Detalii de înregistrare vezi aici
Concurs internaţional de proiectare în robotică - "Earth-Rover 2011" International Robotics Design Competition
Participanţii UTM Chişinău 2011:
Echipa include:
Echipa include:
- Babaian Alexandru, Olărescu Sergiu (anul I);
- Olednic Marin, Guţu Grigorii(anul II);
- Gordienco Sergiu, Podlesnii Bogdan şi Muntean Alexandru (anul III);
Concursul Studenţesc “ Ingineria Sistemelor Microelectronice–SERGIU RADAUŢAN”
Participanţii la concurs:
- Calmaţui Ion şi Cartaleanu Alexandru (ISBM-071)
- Guriţanu Eugen şi Gordienco Sergiu (ME-081)
- Furtuna Denisii (ISBM-071)
- Neagu Valeriu (ME-081)
- Podlesnîi Bogdan (ME-082)
- Slivcov Stanislav (ME-072)
- Tiron Iuri (ISBM-071)
- Iavorschi Vladimir, Portas Ion şi Stoianov Emil (ME-071)
- Iavorschi Vladimir (ME-071)
joi, 5 mai 2011
Problema 1. Monitorizarea stării unui led.
Expunerea problemei: Să se elaboreze un dispozitiv pe baza unui MCU, care va monitoriza prin intermediul unui buton, starea unui led. La apăsarea butonului, ledul va trebui să lumineze, dar la înlăturarea acţiunii, ledul va trebui să se stingă.
miercuri, 4 mai 2011
Problema 2. Monitorizarea stării unui led prin comutare
Expunerea problemei: Să se elaboreze un dispozitiv de monitorizare a unui led prin intermediul unui buton. La fiecare conectare a butonului, ledul ar trebui să-şi modifice succesiv, starea conectat / deconectat. La prima apăsare a butonului, ledul se va aprinde, şi la următoare apăsare se va deconecta.
marți, 3 mai 2011
Problema 3. Problema zgomotelor mecanice (de contact)
Expunerea problemei: Să se elaboreze o schemă de monitorizare a unui led prin intermediul unui buton. La conectarea butonului, ledul ar trebui să-şi modifice starea (aprins sau stins). În cadrul proiectării se vor întreprinde măsuri de eliminare a zgomotelor perturbătoare.
luni, 2 mai 2011
Problema 4. Ledul intermitent
Expunerea problemei: Elaborarea unui dispozitiv care ar monitoriza starea unui led. Butonul va conecta şi va deconecta ledul. Atît timp, cît butonul va fi apăsat, ledul va lumina în mod intermitent cu o frecvenţă de 5 Hz.
duminică, 1 mai 2011
Problema 5. Lumini rulante
Expunerea problemei: Să se elaboreze un automat „Lumini rulante” care va monitoriza comportamentului unei benzi de lumini, care la rîndul său conţine 8 linii independente. Modificarea direcţiei trebuie să se efectuieze prin intermediul unui comutator.
luni, 14 martie 2011
Concurs internaţional "Eart-Rover 2011"
Descrierea Concursului:
- Concurs internaţional de proiectare în robotică;
- Tema – Roboţi pentru explorare comnadaţi la distanţă;
- Locul – Desfăşurat în universităţi din Europa Centrală şi de Est;
- Data desfăşurării : Februarie – Decembrie 2011;
- Concursurile se vor desfăşura la Suceava şi Chişinău în luna iulie;
- Etapa finală va avea loc în septembrie la Universitatea Tehnică a Moldovei din Chişinău.
duminică, 13 martie 2011
luni, 21 februarie 2011
Cerc "Aplicatii MCU/Sisteme Electronice Dedicate"
AVIZ!
Dacă eşti ingenios, ager şi extrem de inventiv!
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică,
Catedra Microelectronică şi Dispozotive Semiconductoare
ORGANIZEAZĂ
CERCUL STUDENŢESC
“ Aplicaţii cu Microcontrollere / Sisteme Electronice Dedicate”
La cerc vor fi prezentate aplicaţii din următoarele domenii: electronică, circuite programabile şi sisteme electronice dedicate. Participanţii vor avea posibilitatea de a se încadra în echipe corespunzătoare nivelelor de specializare.
Studenţii participanţi vor putea încerca propriile forţe şi cunoştinţe în cadrul întrunirilor săptămînale, pe parcursul cărora vor evalua şi vor implimenta noile sale idei .
Sunt invitaţi toţi doritorii!
Înscrierea la cerc se poate face la Catedra de Microelectronică şi Dispozitive Semiconductoare pe adresa: str. Studenţilor 9/7, corpul 3 de studii, biroul 3-419.
De asemenea înregistrarea la proiect, se poate face pe parcursul seminarelor organizate în cadrul cercului, în zilele de luni şi joi, săptămînal, la orele 14:30. Locul desfăşurării seminarelor sunt unul din auditoriile 414, 412 sau 403.
Informaţii suplimentare le puteţi primi pe adesele e-mail:
a.bragarenco@gmail.com
http://mcu-labs.blogspot.com/
joi, 17 februarie 2011
Anunt
AVIZ!
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică
Catedra Microelectronică şi Dispozotive Semiconductoare
Centrul Internaţional „Ingineria Sistemelor Microelectronice şi Dispozitive Biomedicale”
Asociaţia Absolvenţilor în Microelectronică
Catedra Microelectronică şi Dispozotive Semiconductoare
Centrul Internaţional „Ingineria Sistemelor Microelectronice şi Dispozitive Biomedicale”
Asociaţia Absolvenţilor în Microelectronică
CONCURS STUDENŢESC
“ INGINERIA SISTEMELOR MICROELECTRONICE – SERGIU RADAUŢAN”
La concurs pot fi prezentate aplicaţii din următoarele domenii: electronică, circuite programabile, dispozitive semiconductoare.
Echipele participante vor fi formate din 2-4 studenţi.
Concursul va avea loc 21 mai 2011.
Cele mai bune lucrări vor fi premiate.
Participanţii la concurs se pot înscrie pînă la 10 aprilie 2011 la Catedra de Microelectronică şi Dispozitive Semiconductoare pe adresa: str. Studenţilor 9/7, corpul 3 de studii, biroul 3-419.
Informaţii suplimentare - la adesele e-mail:
sontea@mail.utm.md
a.bragarenco@gmail.com
vineri, 11 februarie 2011
Cuprins
Curs Proiectare în VerilogHDL.
Cap.I. Importanţa Verilog :
Proiectarea până la Verilog,
Soluţii cu VerilogHDL
Cap.II. Sisteme şi reprezentarea lor în Verilog
Anatomia sistemelor
Structura modulului
Tipuri de construcţii a modului
Cap.III. Semnale
Introducere în semnale
Semnale în Verilog
Semnale Externe
Cap.IV. Structura sistemelor
Primitive Verilog
Primitive definite de utilizator
Instanţe de modul
Cap.V. Specificaţii cu transformări cu semnale
Expresii
Operatori
Atribuirea continuă
Cap.VI. Abordarea comportamentală
Variabile şi parametri
Bazele comportamentale
Structuri complexe
Control comportamental avansat
Cap.VII. Trecând la ingineria reală
Task-uri şi funcţii,
Sinteza logică – principii,
Sinteza logică – tehnici
joi, 10 februarie 2011
Capitolul VII
Trecerea la ingineria reală.
7.1 Noţiuni generale.
Până acum am învăţat cum să specificăm un sistem în Verilog, şi deci e timpul să discutăm despre sinteza lor.
Vom învăţa deci cum să specificăm un sistem ca el se poată sintetiza de instrumentele de sinteză in mod automat.
Înainte de a pleca mai departe trebuie să înţelegem subrutinele task şi function. Ele au careva asemănări şi deosebiri pe care le vom precăuta în secţiunea 2, şi vom precăuta unele predefinite dintre ele.
În secţiunea 3 vom da noţiuni despre sinteza specificărilor Verilog. Deoarece nu toate construcţiile Verilog se pot sintetiza, vom precăuta metode şi stiluri de organizare a codului pentru o implementare mai efectivă.
În secţiunea 4 vom da descriere mai amănuntă sintezei şi vom analiza sinteza automatelor finite.
Vom învăţa deci cum să specificăm un sistem ca el se poată sintetiza de instrumentele de sinteză in mod automat.
Înainte de a pleca mai departe trebuie să înţelegem subrutinele task şi function. Ele au careva asemănări şi deosebiri pe care le vom precăuta în secţiunea 2, şi vom precăuta unele predefinite dintre ele.
În secţiunea 3 vom da noţiuni despre sinteza specificărilor Verilog. Deoarece nu toate construcţiile Verilog se pot sintetiza, vom precăuta metode şi stiluri de organizare a codului pentru o implementare mai efectivă.
În secţiunea 4 vom da descriere mai amănuntă sintezei şi vom analiza sinteza automatelor finite.
Capitolul VI
Abordarea comportamentală.
6.1 Noţiuni generale.
Specificarea sistemelor în stil structural şi flux de date sunt foarte utile, însă se utilizează mai mult sau mai puţin la nivelele inferioare de descriere a limbajului. Valoarea reală a limbajelor HDL de nivel înalt aşa ca Verilog HDL este în posibilitatea lor de a descrie funcţionalitatea sistemului.
În acest capitol vom discuta despre descrierea comportamentală a sistemelor digitale utilizând mijloacele oferite de sintaxa Verilog.
Înainte de a intra în detalii, trebuie de avut în vedere câteva lucruri. Aşa cum nu pot exista specificaţii de flux de date fără fire (net), nu există specificaţii comportamentale fără registre.
Specificaţiile comportamentale au mult comun cu fluxul de date, pentru că sunt de asemenea bazate pe atribuiri. Însă atribuirile, în specificaţiile comportamentale, au o altă sintaxă şi sunt cuprinse în blocuri comportamentale.
Multe declaraţii funcţionale aşa ca cele condiţionale şi de selecţie sau cicluri precăutate aici sunt similare cu cele din limbajul C.
În acest capitol vom discuta despre descrierea comportamentală a sistemelor digitale utilizând mijloacele oferite de sintaxa Verilog.
Înainte de a intra în detalii, trebuie de avut în vedere câteva lucruri. Aşa cum nu pot exista specificaţii de flux de date fără fire (net), nu există specificaţii comportamentale fără registre.
Specificaţiile comportamentale au mult comun cu fluxul de date, pentru că sunt de asemenea bazate pe atribuiri. Însă atribuirile, în specificaţiile comportamentale, au o altă sintaxă şi sunt cuprinse în blocuri comportamentale.
Multe declaraţii funcţionale aşa ca cele condiţionale şi de selecţie sau cicluri precăutate aici sunt similare cu cele din limbajul C.
Capitolul V
Specificaţii cu transformări de semnale.
5.1 Noţiuni generale.
Specificarea sistemelor în formă structurală ne aminteşte de schemotehnica în mod textual. Puterea Verilog, însă este în aceia că permite o specificare mai flexibilă decât cea schemotehnică. De exemplu, în locul componentelor interconectate, putem specifica un sistem ca un set de relaţii între intrările şi ieşirile lui. Acest tip de specificaţii se numesc specificaţii prin flux de date.Mai întâi de toate, dacă vorbim despre relaţii, avem nevoie de expresiile care le formează. În secţiunea 2 vom introduce concepţiile de bază a expresiilor şi vom descrie operanzii utilizaţi în expresii. Un important tip de operanzi sunt numerele constante, pe care le vom reprezenta tot aici.
În afară de operanzi în expresii se utilizează şi operatorii Verilog oferă o set de operatori pentru diferite tipuri de operanzi şi diferite aplicaţii. Îi vom descrie în secţiunea 3.
În fina, fiecare expresie va fi atribuită unui semnal. În specificaţiile prin flux de date se utilizează aşa numitele atribuiri continue, care sunt destul de intuitive, aşa cum vom vedea în secţiunea 4. Pentru ca o specificare să semene complet cu operaţiile dintr-un circuit real, vom avea nevoie să specificăm reţinerile pentru fiecare atribuire. Le vom precăuta în secţiunea 4.
Capitolul IV
Sistemul
4.1 Noţiuni generale
Ştim de acum cum să specificăm interfaţa unui modul. Dar cum se specifică corpul lui?
Cea mai simplă cale pentru a descrie un sistem este de a ne referi la el ca la o strucutură cu un set de componente interconectate. Aici vom învăţa cum să specificăm modele mai complexe.
Vom începe cu descrierea unui modul utilizând cele mai simple componente – primitivele de porţi. Ele sunt predefinite în limbajul Verilog. Putem lua câteva porţi, le iniţializăm în modul, le conectăm cu alte porţi cu fire şi ele devin o parte a modulului. (Secţiunea 2).
Mai departe (secţiunea 3) vom face o introducere în concepţiile de definire a primitivelor în cazul când primitivele standard sunt insuficiente pentru realizarea problemei.
Deseori putem avea nevoie să utilizăm componente mai complexe ca primitivele. Deci vom analiza (în secţiunea 4) cum să utilizăm aceste componente mai complexe, modulele. Utilizarea nu este mai complexă decât utilizarea primitivelor, atât timp cât respectăm câteva reguli simple.
Cea mai simplă cale pentru a descrie un sistem este de a ne referi la el ca la o strucutură cu un set de componente interconectate. Aici vom învăţa cum să specificăm modele mai complexe.
Vom începe cu descrierea unui modul utilizând cele mai simple componente – primitivele de porţi. Ele sunt predefinite în limbajul Verilog. Putem lua câteva porţi, le iniţializăm în modul, le conectăm cu alte porţi cu fire şi ele devin o parte a modulului. (Secţiunea 2).
Mai departe (secţiunea 3) vom face o introducere în concepţiile de definire a primitivelor în cazul când primitivele standard sunt insuficiente pentru realizarea problemei.
Deseori putem avea nevoie să utilizăm componente mai complexe ca primitivele. Deci vom analiza (în secţiunea 4) cum să utilizăm aceste componente mai complexe, modulele. Utilizarea nu este mai complexă decât utilizarea primitivelor, atât timp cât respectăm câteva reguli simple.
Capitolul III
Semnale.
Orice în electronică este legat de recepţia, transformarea şi transmiterea semnalelor. Fără dubii se poate spune că semnalele sunt cele mai importante lucruri în sistemele electronice. De aceia vom dedica acest capitol semnalelor şi utilizării lor în Verilog.
În secţiunea 2 vom da o întroducere în semnale şi rolul lor în electronica digitală.
În secţiunea 3 vom descrie detaliat particularităţile semnalelor specifice în Verilog. Se întroduc două clase principale de semnale, fire (nets) şi registre, se dau noţiuni mai detailate numai asupra firelor. Registrele au o utilizare mai specială în specificaţiile comportamentale, de aceia ele vor fi descrise separat.
Deoarece un sistem este compus din două părţi, corp şi interfaţă, de asemenea sânt două tipuri de semnale: interne şi externe. Semnalele interne sunt prezentate în secţiunea 3.
Secţiunea 4 este dedicată semnalelor externe pe care le vom numi porturi. Ele sunt utilizate pentru specificarea interfeţelor sistemelor.
3.1 Noţiuni generale.
Orice în electronică este legat de recepţia, transformarea şi transmiterea semnalelor. Fără dubii se poate spune că semnalele sunt cele mai importante lucruri în sistemele electronice. De aceia vom dedica acest capitol semnalelor şi utilizării lor în Verilog.
În secţiunea 2 vom da o întroducere în semnale şi rolul lor în electronica digitală.
În secţiunea 3 vom descrie detaliat particularităţile semnalelor specifice în Verilog. Se întroduc două clase principale de semnale, fire (nets) şi registre, se dau noţiuni mai detailate numai asupra firelor. Registrele au o utilizare mai specială în specificaţiile comportamentale, de aceia ele vor fi descrise separat.
Deoarece un sistem este compus din două părţi, corp şi interfaţă, de asemenea sânt două tipuri de semnale: interne şi externe. Semnalele interne sunt prezentate în secţiunea 3.
Secţiunea 4 este dedicată semnalelor externe pe care le vom numi porturi. Ele sunt utilizate pentru specificarea interfeţelor sistemelor.
Capitolul II
2. Un sistem şi reprezentarea lui în Verilog
2.1 Privire generală
Verilog a fost elaborat pentru descrierea circuitelor şi sistemelor digitale. De aceea vom începe cu o introducere în reprezentarea unui sistem.
Mai întâii în secţiunea 2 vom da nişte noţiuni generale a unui sistem. Verilog tratează un sistem ca o cutie neagră (black box) cu o interfaţă. De asemenea vom precăuta noţiunile de bază a reprezentării sistemelor, numite module Verilog.
În secţiunea următoare (secţiunea 3) vom precăuta structura modulelor Verilog, care include elemente şi statutul de bază pentru nume de module şi alte obiective Verilog. Aici vom învăţa cum putem documenta proiectul prin comentarii.
Şi în sfârşit în secţiunea 4) vom da enunţul diferitor metode de specificare black box. Sunt 3 tipuri principale de specificări a modulelor: 1) structural; 2) comportamental; 3) transfer de date. Aici vom da o privire generală a descrierii acestor specificaţii de sistem. O descriere mai detaliată va fi prezentată în următoarele capitole.
Mai întâii în secţiunea 2 vom da nişte noţiuni generale a unui sistem. Verilog tratează un sistem ca o cutie neagră (black box) cu o interfaţă. De asemenea vom precăuta noţiunile de bază a reprezentării sistemelor, numite module Verilog.
În secţiunea următoare (secţiunea 3) vom precăuta structura modulelor Verilog, care include elemente şi statutul de bază pentru nume de module şi alte obiective Verilog. Aici vom învăţa cum putem documenta proiectul prin comentarii.
Şi în sfârşit în secţiunea 4) vom da enunţul diferitor metode de specificare black box. Sunt 3 tipuri principale de specificări a modulelor: 1) structural; 2) comportamental; 3) transfer de date. Aici vom da o privire generală a descrierii acestor specificaţii de sistem. O descriere mai detaliată va fi prezentată în următoarele capitole.
luni, 7 februarie 2011
Capitolul I
1. Importanţa Verilog
1.1. Noţiuni generale
Mai întâi de toate vom examina două metode tradiţionale de descriere: descrierea logică cu expresii booleene şi una mai universală – asistată de calculator prin schemo-tehnică.
Ambele metode sunt utilizate pe larg în prezent însă au câteva neajunsuri, aceste neajunsuri sînt soluţionate cu limbajele de descriere hardware la nivel înalt.
În ziua de azi o descrierea a unui circuit digital include sute şi chiar mii de porţi logice, de aceea proiectanţii au nevoie de metode mai avansate decât cele schemo-tehnice sau ecuaţii booleene. În prezent cele mai cunoscute în acest domeniu sunt instrumentele pentru descrierea la nivel înalt Verilog HDL şi VHDL. În acest curs ne vom focaliza mai mult pe limbajul Verilog HDL
Abonați-vă la:
Postări (Atom)